RMN-ul în infarctul osos este un instrument valoros pentru diagnosticarea acestei afecțiuni, în special în stadiile incipiente, deoarece poate dezvălui caracteristici care nu pot fi vizualizate pe radiografii.
Ce este infarctul osos?
Infarctul osos este un termen folosit pentru a se referi la osteonecroza din metafiza sau diafiza unui os. Aceasta este o afecțiune în care lipsa aportului de sânge provoacă leziuni osoase. Osul sănătos este mereu în schimbare. Porțiuni de os care se descompun din cauza exercițiilor normale și a activității zilnice se vindecă continuu. În osteonecroză, osul își pierde aportul de sânge și capacitatea de a se vindeca. Este cel mai frecvent în oasele din apropierea articulațiilor, cum ar fi glezna, încheietura mâinii, șoldul și umărul. Pe măsură ce boala progresează, osul se poate crăpa, ducând la colaps. Dacă acest lucru se întâmplă la un os din interiorul unei articulații, poate provoca durere și dificultăți de mișcare a articulației. De asemenea, poate deteriora oasele din apropiere și cartilajul din jur.
RMN-ul în infarctul osos
RMN-ul în infarctul osos este standardul de aur pentru imagistica și caracterizarea osteonecrozei, cu o sensibilitate și o specificitate ridicate de aproape 100%. RMN-ul trebuie efectuat atunci când există suspiciuni clinice de osteonecroză, ca următorul studiu imagistic, după radiografiile simple, dacă este necesar pentru o caracterizare ulterioară. RMN-ul permite evaluarea volumului și a modificărilor inflamatorii asociate. Constatările imagistice la RMN se pot manifesta încă de la 1 săptămână de la leziunea vasculară.
De asemena, RMN-ul permite evaluarea extinderii leziunii, prezența edemului sau inflamației înconjurătoare și potențialul colaps al osului sau articulației, dar poate evidenția colapsul osului de sub cartilaj, ceea ce este un semn al unei osteonecroze mai avansate.
Cum se efectuează procedura?
Pentru a efectua procedura RMN, pacientul va fi poziționat pe masa mobilă de examen. Pot fi plasate dispozitive care conțin bobine capabile să trimită și să primească unde radio în jurul sau lângă zona corpului examinată.
La recomandarea specialistului, pacientului i se poate administra intravenos o substanță de contrast pentru a evidenția zona de interes. Apoi, masa de examinare va aluneca în interiorul aparatului RMN pe care medicul îl va manevra dintr-o încăpere alăturată.
Pot fi efectuate mai multe scanări, inclusiv înainte și după administrarea agentului de contrast, iar pacientului i se va cere să rămână nemișcat în timpul fiecărei scanări.
Riscuri și complicații
Acest test imagistic este sigur, eficient și nedureros și nu prezintă riscuri majore. Totuși, scanările RMN pot fi contraindicate în cazul pacienților care prezintă dispozitive metalice implantate, deoarece magnetul puternic din interiorul aparatului poate interfera cu acestea.
