CT-ul orbital este o metodă de imagistică bazată pe utilizarea razelor X pentru a crea imagini detaliate ale orbitelor, ochilor și oaselor din jur. Aceasta este o tehnică de imagistică de diagnostic neinvazivă, cu rezoluție spațială ridicată. Este rapidă, adaptabil pacienților claustrofobi și oferă o examinare excelentă a anatomiei osoase cu o evaluare adecvată a țesuturilor moi.
Când este indicat CT-ul orbital?
Un examen CT orbital poate fi recomandat de către medicul radiolog pentru a diagnostica și evalua diverse patologii și traumatisme ale orbitei, inclusiv:
- Anomalii orbitale congenitale
- Traumatisme orbitale, inclusiv fracturi, traumatisme penetrante sau contondente
- Inflamații sau infecții orbitale
- Neoplasme orbitale
- Leziunile orbitale
- Leziuni ale mușchilor extraoculari
Cum se efectuează procedura?
Pentru a efectua CT-ul orbital pacientului i se va cere să se întindă pe o masă îngustă care alunecă în centrul aparatului CT, însă doar capul va fi plasat în interiorul scanner-ului.
În plus, la indicația medicului specialist, pacientului i se poate administra intravenos o substanță de contrast care ajută la evidențierea structurilor supuse examinării.
Odată ce masa de examinare este plasată în interiorul scanerului, fasciculul de raze X al aparatului se rotește în jurul pacientului. Ulterior, un computer creează imagini separate ale zonei corpului. Aceste imagini pot fi stocate, vizualizate pe un monitor sau imprimate pe film. Computerul poate crea modele tridimensionale ale zonei examinate prin unirea imaginilor efectuate separat, într-o singură imagine.
Pacientul trebuie să stea nemișcat în timpul examenului, deoarece orice mișcare poate afecta claritatea imaginilor. De asemenea, pacientului i se poate cere să își țină respirația pentru perioade scurte de timp.
Scanarea propriu-zisă durează aproximativ 30 de secunde, iar întregul proces durează aproximativ 15 minute.
Riscuri și complicații CT-ul orbital
Scanările CT folosesc raze X, care produc radiații ionizante. Cercetările arată că acest tip de radiații poate deteriora ADN-ul și poate determina creșterea riscului apariției cancerului. Totuși riscul este foarte mic, șansele de a dezvolta un cancer fatal din cauza unei tomografii sunt de aproximativ 1 din 2.000.
De asemenea, unii pacienți pot prezenta reacții alergice la substanța de contrast. De cele mai multe ori, reacția este ușoară și poate genera la sau o erupție cutanată. În foarte puține cazuri, colorantul poate declanșa o reacție care pune viața în pericol. Astfel, este indicat ca pacientul să informeze medicul cu privire la orice reacții alergice anterioare, prezența unor probleme renale sau dacă suferă de diabet.
