Osteoliza claviculară distală este o leziune de suprasolicitare, cel mai des întâlnită la sportivi și halterofili, care provoacă durere în articulația acromioclaviculară. Aceasta este o leziune atipică cu multiple modalități de tratament eficiente. Osteoliza claviculară distală rezultă din excesul repetitiv de încărcare a articulației acromioclaviculare, de obicei prin adducție orizontală, adducție, rotație internă și flexia înainte/laterală a umărului.
Ce este osteoliza claviculară distală?
Osteoliza claviculară distală este durerea articulației umărului la capătul claviculei care este rezultatul dezintegrarii și leziunilor osoase. Cel mai frecvent simptom este o durere ascuțită la joncțiunea articulației acromioclaviculare și a claviculei. În timp ce durerea este de obicei simțită în timpul activității, poate exista și o sensibilitate persistentă în jurul articulației în timpul repausului. Inflamația și umflarea sunt, de asemenea, manifestări frecvente.
Când apare osteoliza claviculară distală?
Această afecțiune este considerată o leziune prin suprasolicitare cauzată de microfracturi repetate. Cu toate acestea, cu fiecare microfractură, remodelarea osului devine mai zimțată și mai neuniformă, punând stres pe capătul claviculei și provocând deteriorarea cartilajului pe articulația acromioclaviculară adiacentă unde clavicula se întâlnește cu omoplatul.
Osteoliza claviculei distale este observată cel mai frecvent la sportivi care efectuează ridicări deasupra capului, precum halterofili, jucători de tenis, înotători și în cazul persoanelor care transportă obiecte grele, cum ar fi muncitorii în construcții.
Mult mai rar, osteoliza distală a claviculei apare în urma unui traumatism direct al claviculei, ca o cădere sau o lovitură directă.
Simptome
Cele mai frecvente simptome sunt:
- Durere ascuțită în articulația acromioclaviculară sau claviculă în timpul activității
- Durere surdă sau sensibilitate continuă a acestor zone în timpul inactivității
- Inflamație (umflare) în zona umărului sau a claviculei
Osteoliza claviculară distală tinde să progreseze destul de lent și începe cu durere surdă, sensibilitate sau rigiditate la nivelul umărului care se agravează în timp.
Imagistica în diagnosticul osteolizei claviculare distale
Imagistica în diagnosticul osteolizei claviculare distale poate fi esențială pentru a analiza stadiul afecțiunii și extinderea și localizarea exactă.
Efectuarea unei radiografii a articulației este de obicei suficientă pentru a evalua osteoliza claviculară distală. Imagistica demonstrează adesea prezența microchisturilor, pierderea detaliilor osoase subcondrale și osteoliza claviculei distale. Rezultatele radiografice precoce, ușoare sau neclare justifică luarea în considerare a altor modalități de imagistică, cum ar fi ecografie sau RMN.
Ecografia de diagnosticare musculo-scheletică este o opțiune eficientă pentru diagnosticarea acestei afectiuni. Ecografia poate fi efectuată în timpul evaluării și poate fi, de asemenea, mai sensibilă decât radiografia simplă.
RMN-ul poate fi utilizat în stadiile mai avansate ale bolii și poate evidenția neregularități corticale, eroziuni periarticulare, lărgirea articulațiilor, umflarea țesuturilor moi și edem capsulat.
