Crioablația în tumorile osoase este tehnică ablativă minim invazivă care utilizează frig extrem administrat prin intermediul unor sonde metalice subțiri pentru a îngheța și distruge celulele tumorale. Ghidate de imagistică, sondele sunt introduse în tumora osoasă, creând o „bilă de gheață” care distruge celulele și perturbă fluxul sanguin.
Ce sunt tumorile osoase?
Tumorile osoase se dezvoltă atunci când celulele dintr-un os se divid necontrolat, formând o masă sau de țesut anormal.
Majoritatea tumorilor osoase sunt benigne. Tumorile benigne nu pun de obicei viața în pericol și, în majoritatea cazurilor, nu se vor răspândi în alte părți ale corpului.
Unele tumori osoase sunt maligne (canceroase). Tumorile osoase maligne pot metastaza sau pot provoca răspândirea celulelor canceroase în tot corpul.
Crioablația în tumorile osoase
Crioablația în tumorile osoase este o metodă de tratare a anumitor tipuri de tumori osoase și ale țesuturilor moi. Funcționează prin răcirea celulelor tumorale la temperaturi foarte scăzute și apoi încălzirea lor, ceea ce provoacă moartea celulelor tumorale. Aceasta implică introducerea unor ace speciale prin piele în tumoră. Numărul de ace utilizate va depinde de dimensiunea tumorii. Vârfurile acelor sunt inițial răcite și apoi încălzite pe parcursul mai multor cicluri, ceea ce provoacă distrugerea întregii tumori.
Beneficiile procedurii includ ameliorarea promptă a durerii, îmbunătățirea calității vieții și limitarea efectelor secundare nedorite. Precizia plasării acului și vizualizarea bilei de gheață, facilitate de ghidare imagistică, sporesc și mai mult siguranța și acuratețea procedurii, făcând-o o opțiune viabilă chiar și pentru leziunile situate în apropierea structurilor critice. În ciuda acestor beneficii, decizia de a efectua crioablația trebuie să fie bazată și pe localizarea, dimensiunea și agresivitatea tumorii.
Cum se efectuează procedura?
Procedura se efectuează de obicei sub ghidaj ecografic sau CT, iar prin piele este introdus un ac subțire, numit criosondă. Criosonda este plasată direct în tumoră, iar un gaz pe bază de argon aplicat în mod obișnuit poate genera temperaturi de până la -140 °C. Pe măsură ce temperatura scade în intervalul de îngheț, în lichidul extracelular se formează cristale de gheață, ducând la deshidratarea celulelor. Odată cu răcirea ulterioară, se formează gheață intracelulară, perturbând membranele celulare.
Procesul de congelare și dezghețare se poate repeta în mai multe cicluri pentru a determina necroza țesutului tumoral malign.
Riscuri și complicații
Riscurile și complicațiile asociate acestei tehnici ablative pot include:
- Infecție
- Sângerare
- Leziuni nervoase
- Arsura pielii
- Fractură osoasă
