Ecografia de umăr este o procedură imagistică sigură, eficientă și nedureroasă, care utilizează unde sonore pentru a crea imagini în timp real a coafei rotatorii și a structurilor înconjurătoare. Manșeta rotatorilor este formată dintr-un grup de mușchi și tendoane care acționează pentru a stabiliza articulația umărului.
Când este indicată ecografia de umăr?
Ecografia de umăr poate fi indicată în cazul în care pacientul prezintă:
- Dureri de umăr
- Umflare a articulației
- Dificultate la mișcarea brațului
- Contracția sau atrofia mușchilor din jurul articulației umărului
- Gama de mișcare limitată
- Diferite leziuni ale umărului
- Deformare a articulației
Cum se efectuează ecografia de umăr?
Pentru a efectua procedura, pacientul va fi poziționat pe masa de examinare. Apoi, un gel pe bază de apă va fi aplicat pe zona care este examinată pentru a ajuta la crearea unui contact bun între piele și sonda cu ultrasunete. Sonda va fi plasată direct pe gel și pe piele pe toată durata examinării.
Examinările cu ultrasunete nu sunt dureroase și, în general, nu sunt invazive, dar pot fi inconfortabile, mai ales dacă pacientul trebuie să miște umărul în mai multe poziții, iar acestea generează disconfort.
Majoritatea examinărilor cu ultrasunete vor fi finalizate în 30 de minute.
Ce afecțiuni pot fi depistate cu ajutorul ecografiei de umăr?
Acest tip de ecografie poate ajuta la diagnosticarea și evaluarea următoarelor patologii ale umărului:
- Suspiciunea de patologie a coafei rotatorilor
- Rupturi sau leziuni ale manșetei cofei rotatorii
- Leziuni ligamentare
- Tendinita
- Tendinita calcică a umărului
- Impingement subacromial
- Bursita umărului
- Patologia capului lung al bicepsului, cum ar fi tendinita sau leziunile, subluxația sau luxațiile
- Patologia articulației acromioclaviculare, osteoliza
- Artroza de umăr
- Leziuni osoase precum leziunile Hill-Sachs
Riscuri și complicații
Ecografia este considerat unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru diagnosticarea diferitelor acțiuni de sănătate și tratament ulterior acestora, fiind o procedură cu risc foarte scăzut și complicații minime. Totuși, dacă scanarea este efectuată pe o zonă sensibilă, este posibil ca pacientul să simtă presiune sau durere minoră din partea traductorului.
