Biopsia renală percutanată este un instrument de diagnostic crucial utilizat pentru evaluarea bolilor renale prin obținerea de probe de țesut pentru examinare microscopică ulterioară. Acest tip de biopsie se efectuează percutanat cu ajutorul unui ac de biopsie, fiind minim-invazivă.
Ce este biopsia renală percutanată?
Biopsia renală percutanată este realizată printr-o mică incizie la nivelul pielii prin care medicul specialist introduce un ac subțire. Procedura este ghidată imagistic pentru a asigura traiectoria precisă a acului până la nivelul țesutului renal. După ce acul este în poziția optimă, o probă mică de țesut este extrasă prin acul de biopsie pentru a fi ulterior examinată la microscop.
Când este indicată biopsia renală?
Indicațiile unei biopsii renale pot include:
- Leziune focală necaracterizată în imagistica de diagnostic
- Insuficiență renală cu cauză necunoscută
- Deteriorarea funcției renale la un pacient cu transplant
- Malignitate extrarenală cunoscută
- Suspiciune de limfom renal
- Înainte de terapia de ablație
- Mase renale multiple sau bilaterale
Cum se efectuează procedura?
Pentru a efectua procedura, inițial, pielea pacientului din zona procedurii va fi curățată cu soluție antiseptică și se poate administra un anestezic local.
Imagistica medicală este utilizată în timpul procedurii pentru ajuta la localizarea zonei potrivite pentru biopsie și pentru ghidarea întregului proces.
Un ac subțire atașat la o seringă va fi introdus prin piele în zona dorită, iar un vid în interiorul seringii face ca lichidul corporal sau țesutul să fie aspirat în ac și seringă.
Biopsia cu ac în sine este de obicei o procedură scurtă și durează mai puțin de 10 minute.
Riscuri și complicații
Riscurile și complicațiile asociate biopsiei renale percutanate sunt, în general, scăzute. Cea mai frecventă complicație este sângerarea, care se poate manifesta prin sânge în urină (hematurie). Alte riscuri potențiale includ durerea la locul biopsiei, infecția și, rareori, leziunile organelor sau vaselor de sânge din apropiere. Complicațiile grave sunt foarte rare.
Potrivit studiilor, complicațiile majore apar într-un procent mic de cazuri, în jur de 5%.
